Către Consiliul Naţional al Audiovizualului,
În atenţia Domnului Preşedinte,
Scrisoare deschisă
Asociaţia Familia şi Viaţa îşi desfăşoară activitatea în zona Roman sub autoritatea Oficiului Diecezan pentru Pastorala Familiei din cadrul Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi. În cadrul proiectului „Şcoala Familiei”, de curând am dezbătut tema „Familia şi mass-media”, activitate la care a luat parte un număr de aproximativ 60 de părinţi din zona noastră. Discuţiile celor prezenţi s-au finalizat prin propunerea de a trimite o scrisoare deschisă către instituţia dumneavoastră.
Conciliul Vatican II afirma: „Sfânta Maica Biserică ştie că aceste mijloace, bine întrebuinţate, oferă neamului omenesc avantaje mari, întrucât contribuie mult la destinderea, la îmbogăţirea sufletelor şi la răspândirea şi întărirea împărăţiei lui Dumnezeu. Mai ştie însă că oamenii le pot folosi împotriva planului Creatorului divin şi le pot întoarce spre propria pierzare; mai mult ea se nelinişteşte şi inima ei de mamă se umple de durere văzând pagubele pe care greşita lor folosire le-a adus deseori oamenirii” (Conciliul Ecumenic Vatican II, Decretul asupra mijloacelor de comunicare socială Inter mirifica, 2).
Apreciem contribuţia mass-mediei în viaţa socială prin rolul ei informativ, interpretativ, expresiv, critic, instructiv-culturalizator, de liant social şi divertisment. Dar, din păcate sunt promovate şi acceptate şi emisiuni, programe, materiale publicitare care încurajează vulgaritatea, limbajul trivial, agresivitatea fizică şi morală, sexualitatea ca „marfă”, avortul şi contracepţia – fapte care lezează în mod flagrant demnitatea persoanei umane..
Foarte importantă este formarea populaţiei pentru folosirea mass-mediei, adică a învăţa persoanele pentru a fi consumatori critici, în mod constructiv, a mass-mediei, pentru a folosi aceste mijloace în măsura în care contribuie la educarea şi formarea noilor generaţii, precum şi a le evita, în măsura în care îndepărtează omul de scopul său ultim care este Dumnezeu.
Prin această scrisoare vă prezentăm opinia unui grup de familii şi părinţi care vă roagă să cenzuraţi emisiunile care atentează la educarea tineretului, încurajează violenţa fizică şi morală, deformează caracterele copiilor şi tinerilor. Cu siguranţă, dacă această opinie ar fi făcută publică şi mediatizată, la ea ar adera foarte multe familii care, fără îndoială, doresc o educaţie de valoare pentru copiii lor. Avem certitudinea că această opinie va fi respectată de instituţia dumneavoastră.
Ştim că, Consiliul Naţional al Audiovizualului vine în întâmpinarea telespectatorilor impunând posturilor de televiziune să precizeze genul de emisiune şi categoria de vârstă căreia i se adresează. Însă, semnul din josul ecranului nu-i ajută foarte mult pe copii şi tineri, din contră, există „tentaţia fructului oprit”. Copiii şi tinerii, rămaşi nesupravegheaţi în faţa televizorului, aleg acele programe interzise de părinţi care-i influenţează negativ, iar părinţii sunt din ce în ce mai îngrijoraţi, neştiind cum să diminueze această influenţă negativă a televiziunii. De aceea vă cerem să vă implicaţi, având în vedere mijloacele de care dispuneţi, prin prezentarea unor mesaje către copii şi părinţi, în direcţia încurajării acestora de a discuta cele vizionate, de a critica ceea ce este negativ, pentru a învăţa să distingă realitatea de ficţiune, binele de rău, cât şi de a le prezenta părinţilor efectele vizionării îndelungate asupra copiilor, tinerilor şi, de ce nu, şi asupra lor.
În mod sigur cunoaşteţi efectele nagative ale televiziunii asupra minţii umane, dar am dori să le consemnăm în această scrisoare. În urma unor studii şi cercetări au fost identificate următoarele efecte:
afectarea dezvoltării şi funcţionării creierului uman în urma vizionării în sine, ca obicei zilnic, mai mult de două ore pe zi, deoarece este activată mai ales emisfera dreaptă a creierului care răspunde de vizual, emoţii, senzaţii, intuiţie, plăcere şi inhibată activitatea emisferei stângi a creierului care răspunde de gândirea logică, analitică, de exprimarea corectă a ideilor, de capacitatea de a citi şi de a scrie, de raţionamentul matematic. Cercetători neuropsihologi au constatat că, acei copii care de mici stau în faţa televizorului mai mult de 3 ore zilnic au o incapacitate de a învăţa, incapacitate de asculta şi de a înţelege o prezentare orală, au probleme de atenţie şi o atitudine pasivă în faţa vieţii. Ei „… găsesc că elevii cei mai buni sunt aceia care tind să se uite mai puţin la televizor. În plus, cu cât timpul dedicat vizionării creşte, cu atât rezultatele şi performanţele şcolare sunt mai slabe.”
schimbarea modului şi atitudinii faţă de viaţă şi a credinţei, pe termen lung, prin prezentarea repetată a mesajelor negative ca fiind fapte normale, naturale. Principalele mesaje cu prezentare repetată, transmise prin televiziune sunt din domeniul erotismului şi al violenţei. Acestea au o influenţă negativă radicală asupra comportamentului copiilor şi tinerilor care devin violenţi, după „modelele” eroilor de televiziune. Mai ales copiii nu reuşesc să deosebească binele de rău, realitatea de ficţiune şi cum violenţa nu este aproape niciodată pedepsită pe micul ecran, ea apare ca un lucru permis şi necesar. Ba chiar şi tinerii sau adulţii apelează la violenţă, imitând ceea ce văd prezentat pe micul ecran.
Influenţa negativă a televiziunii se exercită şi asupra vieţii de familie. Forţa distructivă a televiziunii se manifestă atât direct, prin promovarea avortului, a libertinajului şi prin reducerea relaţiei de dragoste la satisfacerea mecanică a plăcerii sexuale, cât şi indirect, prin promovarea unei vieţi lipsite de griji, comode, cu mult confort şi multă distracţie, pentru care familia sau copiii ar putea constitui un serios impediment. În general, întreaga atmosferă a lumii micului ecran este împotriva căsătoriei creştine şi unei vieţi normale de familie. Televiziunea determină amplificarea stresului, a neliniştii şi dezordinii morale, dar este un mijloc ce pare că îndepărtează aceste probleme – pe perioada vizionării -, devenind astfel un mecanism perfect care generează dependenţa. Devine din ce în ce mai grea desprinderea de televizor. Cei bătrâni şi singuri, uitându-se la televizor se izolează şi mai mult, refuzând comunicarea cu ceilalţi, şi, cu toate că este dureros s-o spunem, acesta devine un anestezic general care-i face să uite golul sau lipsa de sens a vieţii lor. Aceste efecte se produc lent încât unele persoane nu conştientizează prezenţa schimbărilor din viaţa lor.
Noi privim cu îngrijorare la viitorul copiilor şi tinerilor noştri şi la viitorul familiei, deoarece suntem pentru o protejare reală a demnităţii persoanei umane. De aceea ne declarăm împotriva: violenţei fizice, a limbajului trivial, a imoralităţii, a pornografiei şi a homosexualităţii promovate prin mass-media.
Persoanele prezente la întâlnirea membrilor şi simpatizanţilor Asociaţiei Familia şi Viaţa din data de 26.05.07 sunt de acord cu cele prezentate în scrisoarea deschisă şi semnează. (Urmează tabelul în care cei prezenţi la întâlnire au semnat)